Hranitor si delicios – o noua provocarea TEFAL

Relatia aliment-sanatate

Cu 2300 de ani in urma Platon includea in „Republica” observatia pertinenta ca „o societate se construieste in jururl modului in care isi produce si consuma alimentele”.
In alegerea alimentelor omul stie foarte putin despre necesitatile sale organice si in schimb este captat in mare masura de dorintele si placerile pe care i le confera produsul alimentar.
Alimentul are o tripla calitate: asigura necesarul nutritional, are semnificatie emotionala legata de experienta simturilor, iar omul ii confera semnificatii simbolice.
In acest context, de cele mai multe ori nu se realizeaza un echilibru dinamic intre nevoile nutritove ale organismului si aportul de nutrienti, starea de sanatate fiind puternic „subminata”, iar cand acest dezechilibru se prelundeste se ajunge la boli de nutritie. Astfel de maladii, zise si „de pletora” sunt obezitatea, dislipidemiile, ateromatoza si complicatiile sale cardiovasculare, diabetul, hiperuricemiile si guta, litiaza biliara si renala etc.
Greselile alimentare mai pot determina sau agrava o serie de suferinte ale aparatului digestiv si ale organelor anexa: gastrite, ulcere, enterocolite, constipatia cronica, afectiuni ale cailor biliare etc.
Lipidele sunt factorii alimentari cu cele mai mari implicatii in bolile de nutritie, in special in BCV, Calitatea lor si raportul dintre acizii grasi saturati si cei nesaturati, precum si aportul de colesterol au o deosebita importanta in aparitia si dezvoltarea aterosclerozei si implicit a BCV.
Acizii grasi saturati favorizeaza colesterolemia in timp ce acizii grasi mononesaturati si acizii grasi polinesaturati din seria n-6 (cu acidul linoleic in frunte) si seria n-3 (cu acidul linolenic in frunte) sunt acizi grasi hipocolesterolemianti, ultima serie fiind cea mai activa, dupa cum citeaza literatura stiintifica. De aceea, uleiurile vegetale care contin acid linolenic in cantitati mari au efecte vizibile in profilaxia si terapia BCV.
O serie de date experimentale au demonstrat influenta certa a regimului alimentar asupra productiei de prostanoide, evidentiindu-se o corelatie liniara intre raportul acid linolei/acizi grasi saturati din ratie si cantitatea de prostaciclina din aorta. Toate mecanismele vasculare si plachetare sunt sub controlul prostanoidelor, un rol central avandu-l tromboxanii formati la nivelul plachetelor sanguine si prostaciclinele biosintetizate la nivelul peretelui arterial. Tromboxanii sunt agreganti si vasoconstrictori, in timp ce prostaciclinele au efect antiagregant si vasodilatator. Echilibrul acestor compusi, cu actiune antagonista, este esential pentru integritatea anatomica si functionala a peretelui arterial

Participa acum la acest concurs !